Livada de nuci altoiti Milotai - anul 8

Câteva poze din livada de nuci din soiul Milotai în al optulea an după plantare.

Martie 2017

Iunie 2017

Iulie 2017

August 2017

La o privire atentă se văd și nucile :-) 

Plantare de nuci Chandler - anul 1

Pe lângă cei 40 de nuci Lara și 40 Milotai, am plantat încă 40 de nuci Chandler și 2 nuci Franquette (pentru polenizare).
 
 S-au prins toți nucii, iar 6 dintre ei au decis să ne dea niște nuci chiar din primul an de la plantare!

Nuci Chandler de la nuc plantat în primăvara aceasta 

O poză cu primele roade Chandler 

Încercare eșuată de altoire

În această vară am încercat să altoiesc niște nuci. Nucii selecționați și crescuți în pahare peste iarnă au fost între timp mutați în grădină, dar erau încă mult prea mici ca să fie altoiți. Așa că am ales să experimentez pe cinci nuci care au ieșit la întâmplare prin grădină, și care au deja vârsta de 2 ani.

După ce m-am uitat la câteva tutoriale pe YouTube despre altoirea nucilor și am citit despre cum se poate altoi în câmp m-am pus pe treabă.

În dimineața zilei de 28 iunie am ales câteva crenguțe din nucii Lara și am încercat altoirea în mugure. Ramurile altoi au fost luate din lăstarii lemnificati (de anul trecut), la care am tăiat fiecare frunză împreună cu o porțiune din pețiol.

Pasul 1 - am desprins scoarța de pe o porțiune netedă a portaltoiului cu ajutorul unui clește de altoit 

Rezultatul a arătat așa

Pasul 2 -  mugurele a fost scos de pe ramura altoi cu o porțiune mică de scoarță. 

Mugurele altoi a fost introdus sub scoarta portaltoiului imediat dupa sectionarea sa, pentru a se evita oxidarea. 

Pasul 3 - am legat zona de altoire cu o bandă elastică din policlorvinil subţire

Teoretic totul ar fi trebuit să meargă strună, dar din păcate nu s-a prins nici unul dintre mugurași... Nu știu exact care a fost problema, dar tind să cred că vinovatul principal a fost temperatura de sub 15 grade din timpul nopților care au urmat. Sau poate că ceva nu am făcut bine, iar din lipsă de experiență nu îmi dau eu seama ce am greșit... Oricum, nu vreau să mă dau bătută așa ușor, așa că la anul încerc iar!  

Stropitul nucilor: Protectia impotriva bolilor si daunatorilor

Bolile nucului

Există doua mari tipuri de boli care pot afecta plantaţiile de nuci: 

1. bacterioza- boala produsă de bacterii
2. micoze - boli produse de ciuperci parazite

1. În ceea ce priveşte bacterioza, cea mai grava boala care poate ataca o plantatie de nuci este arsura bacteriana. 

Frunza de nuci atacată de arsura bacteriana (© Dave Bevan)

Boala poate produce daune de pana la 80-90% la puieţii din pepinieră, dar si la nucii din plantatie, intr-un procentaj ceva mai mic. Infectia poate afecta atat frunzele cat si ramurile sau fructele. 

Ramura de nuc atacată de arsura bacteriana (poza de pe http://www7.inra.fr/hyp3/pathogene/6xacaju.htm) 

Fructe de nuc atacate de arsura bacteriana (poza de pe http://www7.inra.fr/hyp3/pathogene/6xacaju.htm) 

Infectiile se produc primăvara, cand temperatura este de 12-14°C, iar durata de incubatie este de 10-14 zile. Vestea buna este ca bacteria nu ataca lemnul mai bătran de un an, si nici rădăcinile. Astfel, pagubele produse sunt cele legate de scaderea recoltei si nu de uscarea pomilor. De asemenea, după ce fructele au ajuns la o patrime din mărimea lor obişnuită, nu mai sunt afectate de atacul arsurii bacteriene.

2. În ceea ce priveşte micozele acestea includ: (a) antracnoza, (b) patarea alba a frunzelor, (c) uscarea ramurilor. 

a. Antracnoza este produsă de o ciupercă care se dezvolta pe timp umed si rece. 

Nuca atacata de antracnoza (© Milan Kořínek)

Frunza de nuc atacata de antracnoza (poza de pe http://www.bioimages.org.uk/html/r162746.htm)

Dacă atacul este puternic, frunzele cad prematur, fructele se inegresc, pomul slăbeşte în rezistenta iar producţia din anii ulteriori poate fi compromisa. 

b. Patarea albă a frunzelor este tot o boala produsă de o ciupercă. Aceasta nu este o boala care sa producă pagube în plantaţiile de nuc, afectand doar frunzele. În pepiniere, însă atacul poate fi periculos, ducand la uscarea puietilor. 

Patarea albă a unei frunze de nuc (© Brenda Kennedy)

Patarea alba a frunzelor poate sa aibe loc din primavara pana in toamna. 

c. Uscarea ramurilor poate fi produsă tot de atacul unor ciuperci care ataca scoarta producand pustule negre si tari de 1-2 mm în diametru. Uneori atacul apare la punctul de altoire al puietilor din pepiniere, provocand uscarea acestora. 

O ramura de nuc înnegrita datorită micozei (© Nikica Ogris)

Dăunătorii nucului

Pe langa atacurile bacteriene sau micoziene, exista o serie de daunatori ai nucului, dintre care cei mai comuni sunt: viermele nucului, paduchele mic de frunze, paduchele mare de frunze, molia nucului si omizile nucului. 

Viermele nucii (© Ken Gray)

Paduchele mic de frunze de nuc (Poza de pe http://influentialpoints.com/Gallery/Chromaphis_juglandicola_Small_walnut_aphid.htm)

Paduchele mare de frunze de nuc (© Malcolm Storey)

Molia nucului (© Graham Calow)

Omida Cossus cossus (© Jeroen Voogd) 

Combaterea bolilor si daunatorilor nucului

În lupta impotriva bolilor si daunatorilor care pot ataca pepinierele si culturile de, este important tratamentul cu insecticide, acaricide si fungicide. 

Se recomanda urmatorul calendar al stropirilor

1. În perioada de repaus vegetativ - Februarie

Un tratament anti-bacterian si anti-fungicid cu unul dintre amestecurile: 

• Champ 77wg în doza de 0,3%
• Funguran OH 50WP în doza de 0,3%
• Kocide 2000 în doza de 0,3%
• Super Champ 250 EC în doza de 0,3%
• Triumf 40WG în doza de 0,3%
• Zeamă bordeleză în doza de 0,5%

2. În perioada în care se umfla mugurii - Aprilie 

Un tratament anti-bacterian si anti-fungicid cu unul dintre amestecurile: 

• Captan 80 WDG în doza de  0,15%
• Champ 77wg în doza de 0,3%
• Dithane M 45 în doza de 0,2%
• Merpan 80 WDG în doza de 0,15% 
• Vondozeb în doza de 0,2%

Un tratament cu insecticid: 

• Mospilan 20 SG în doza de 0,45 Kg/ha si Toil in doza de 0,5%

3. În perioada uscarii stigmatelor - Inceput de mai

Un tratament anti-bacterian si anti-fungicid cu unul dintre amestecurile: 

• Captan 80 WDG în doza de  0,15%
• Champ 77wg în doza de 0,3%
• Dithane M 45 în doza de 0,2%
• Merpan 80 WDG in doza de 0,15% 
• Vondozeb în doza de 0,2%

Un tratament pentru stimularea dezvoltarii pomilor

• Cropmax, în doza de 0,2%

Un tratament cu insecticide cu unul dintre amestecurile:

• Calypso 480 SC în doza de 0,02%
• Decis Mega în doza de 0,015%, 
• Fastac 10 EC în doza de 0,02%, 
• Faster 10 EC în doza de 0,025%
• Lamdex 5EC în doza de 0,015%
• Novadim progress în doza de 0,1%

4. În perioada cresterii intense a lastarilor - Final de mai

Un tratament anti-bacterian si anti-fungicid cu unul dintre amestecurile: 

• Captan 80 WDG în doza de  0,15%
• Champ 77wg în doza de 0,3%
• Dithane M 45 în doza de 0,2%
• Merpan 80 WDG în doza de 0,15%
• Vondozeb în doza de 0,2%

Un tratament pentru stimularea dezvoltarii pomilor

• Cropmax, în doza de 0,2%

Un tratament cu insecticide cu unul dintre amestecurile:

• Affirm în doza 3-4 Kg/ha 
• Calypso 480 SC în doza de 0,02%
• Coragen în doza de 0,01%
• Decis Mega în doza de 0,015%
• Fastac 10 EC în doza de 0,02%
• Faster 10 EC în doza de 0,025%
• Lamdex 5EC în doza de 0,015%
• Proteus 110 OD în doza de 0,05%
• Voliam Targo în doza de doza 1 l/ha

5. În perioada de maturizare a fructelor - Iunie - August

Un tratament anti-bacterian si anti-fungicid dupa fiecare ploaie mare cu unul dintre amestecurile: 

• Captan 80 WDG în doza de  0,15%
• Champ 77wg în doza de 0,3%
• Dithane M 45 în doza de 0,2%
• Merpan 80 WDG în doza de 0,15%
• Vondozeb în doza de 0,2%

Unul-doua tratamente cu insecticide folosind unul dintre amestecurile:

• Calypso 480 SC în doza de 0,02%
• Mospilan 20 SG/SP în doza de 0,025 – 0,03%
• Novadim progress în doza de 0,1%
• Pyrinex Quick în doza de 0,1%
• Reldan 22 în doza de 2 -2,2 l/ha

6. Dupa caderea frunzelor - Noiembrie

Un tratament anti-bacterian si anti-fungicid cu unul dintre amestecurile: 

• Captan 80 WDG în doza de  0,15%
• Champ 77wg în doza de 0,3%
• Dithane M 45 în doza de 0,2%
• Merpan 80 WDG în doza de 0,15% 
• Vondozeb în doza de 0,2%

Bibliografie

Cociu, Vasile (coodonator) (2003). Culturile nucifere. Bucuresti: Editura Ceres.

Scotton, Michelle; Enrico Bortolin; Antonio Fiorin; & Alessandra Belisario (2015). Environmental and Pathogenic Factors Inducing Brown Apical Necrosis on Fruit of English (Persian) Walnut. Phytopathology 105 (11), 1427-1436.

Storey, Malcom (2007). BioImages: The Virtual Field-Guide. Online la http://www.bioimages.org.uk/index.htm. 

Wang, S; Monzon, M; Johnson, J.A; Mitchamb,E.J.; & Tang, J. (2007). Industrial-scale radio frequency treatments for insect control in walnuts. Insect mortality and product quality. Postharvest Biology and Technology 45, 247–253. 

Nuc din nuca

In iarna asta am facut un mic experiment. Am incercat sa selectionez nuca, din soiul Lara. Motivul pentru care m-am apucat sa fac asta este ca, dupa ce au iesit primele nuci din pomii altoiti Lara, in anul trei dupa plantare, socrul meu a luat vreo cinci nuci mari si le-a pus toamna in pamant. Nucile au incoltit primavara, pomii au crescut, iar dupa 5 ani au inceput sa dea nuci la fel de mari si frumoase ca si pomii altoiti. 

Nuc iesit din nuca

Specialistii insista asupra faptului ca nucile selectionate intra pe rod mai tarziu decat cele altoite, fructele nu sunt uniforme, iar per ansamblu, recolta este mai mica. Avantajele insa ar fi ca nucii nealtoiti sunt mai putin sensibili la bolile nucului, iar costurile de intretinere a unei livezii cu astfel de nuci sunt mai mici.

La maturitate, adica dupa 15 ani, productia medie pe un nuc selectionat este de 20-25 kg/pom, fata de 30-40 kg/pom pentru un nuc altoit. Deci, diferenta exista, dar nu e extraordinara, iar in final productia depinde foarte mult de cum sunt îngrijiti pomii. Mai trebuie mentionat si faptul ca nucii altoiti sunt mai putin vigurosi si pot fi plantati in sisteme super-intensive de 200 pana la 250 de nuci pe hectar. In cazul nucilor selectionati incap doar undeva la 100 de pomi pe hectar. 

In fine, lucrurile nu stau întotdeauna asa cum scrie in teorie. Experienta cu nucile din nuca Lara din gradina socrului ne-a aratat ca dupa 5 ani nu se vede o diferenta de productie intre nucii altoiti si cei selectionati. Poate am avut noroc, sau poate ca in câțiva ani vor apărea si diferentele. Dar, avand in vedere ca mai avem teren in sat si ca nu ne putem permite sa punem doar nuci altoiti, am decis sa incerc sa selectionez niște nuci.

La inceputul lunii Octombrie, cand au inceput sa cada nucile, am stat o dupa masa intreaga si am selectat 1000 de nuci Lara, scoase din coaja verde. Le-am ales pe cele mai mari si frumoase. Am selectat 1000 de bucati pentru ca sansele de germinare la nuc nu sunt grozave. Am citit cateva studii, iar datele arata ca cel mai pesimist ar fi sa iasă cam 10%, iar in cazurile fericite ies circa 50-60%. Foarte rar, se mai intampla ca unora sa le iasa in procent de 75-80%.

Eu am pus nucile in saci si le-am lasat sa stea intr-o camara neincalzita, la o temperatura de 2-4 grade, timp de 8 saptamani. Acest proces, denumit stratificare, este necesar pentru nuca. Inainte de plantare, nuca trebuie sa stea intre 8-12 saptamani intr-un mediu rece si umed. Dupa opt saptamani, am luat nucile - care inca nu erau incoltite - si le-am pus in pahare de plastic umplute cu pamant negru de gradina. Am asezat paharele pe niste rafturi intr-una din camerele din casa, in care tempertura e cam de 20 de grade. M-am asigurat ca pamantul este in mod constant umed si am asteptat. 

Dupa 3 saptamani au inceput sa iasa primele nuci, iar prima nuca a iesit chiar in ziua Craciunului! Nucile incoltite sunt udate mai rar, fiindca nucilor nu le place umezeala excesiva. 

Prima nuca iesita de Craciun

Apoi au mai iesit: 

- 11 nuci in saptamana 3, 

- 100 in saptamana 4, 

- 141 in saptamana 5, 

- 123 in saptamana 6, 

- 68 in saptamana 7, 

- 38 in saptamana 8,
- 12 in saptamana 9, 

... si inca continua sa iasa! 

Pana in prezent au iesit 494 de nuci! La primavara, imi fac o pepiniera si le mut acolo. De asemenea, acuma ca am prins avant, vreau sa incerc sa altoiesc cateva nuci iesite din nuca comuna si sa vad daca imi reuseste. 

Nuci iesite din nuca Lara

O privire de ansamblu a rafturilor cu nuci

Roadele din anul 3 pana in anul 8 dupa plantare

Dupa aproximativ trei ani, nucii au inceput sa dea primele semne de roada! Am avut in medie cam 2-3 nuci pentru aproape fiecare pom Milotai, si 5-6 nuci pentru fiecare pom Lara.

Primele nuci

In anul cinci, 40 de pomi Lara au dat o recolta de 2 kg. Nucii Milotai s-au miscat ceva mai greu, probabil si datorita faptului ca a fost seceta, si fiind plantati pe un teren din sat, nu am prea fost sa ii udam. Totusi, am avut 1/2 kg pentru cei 40 de nuci. Nucii Lara sunt plantati in gradina de acasa, si astfel au primit apa suficienta. 

In anul sapte dupa plantare am avut in total 20 de kg de nuci in coaja. Aproximativ 17 kg au fost nuci Lara, si restul Milotai. De asemenea am observat ca nuciile Lara au o coaja mai subtire si se poate extrage mult mai usor miezul de nuca intreg. O nuca are aproximativ 15 gr, din care 7-8 gr este miezul. Si sunt foarte bune la gust!

Miez de nuca

In anul opt (sapte pentru Milotai) am avut prima recolta mai serioasa, si anume 120 kg de nuca in coaja, din care cam 100 a fost doar nuca Lara. Pomii sunt maricei si arata foarte bine, in ciuda faptului ca in primii trei ani, li s-au uscat foarte multe crengute datorita gerului tarziu de primavara.

Nucii Milotai nu se dezvolta chiar asa cum as vrea eu, si ma tot gandesc cum sa fac sa ii ajut sa creasca mai bine. 

Nucii Milotai, anul sapte

Acum asteptam sa vedem cum va fi recolta in anul 9. 

Plantarea nucilor

În toamna anului 2008, am cumparat 40 de puieti de nuci altoiti din soiul franţuzesc Lara, iar apoi in primăvara anului 2009 am mai cumparat inca 40 de nuci altoiti din soiul unguresc Milotai. Parintii au o gradina, si ceva teren prin sat, care stateau mai degraba degeaba. Asa ca, ne-am gandit sa incercam si noi sa facem ceva, iar nucii pareau o investitie care nu prea avea cum sa dea gres. Citisem ca specialistii din piata agricola estimează ca, la nivel mondial, exista un deficit de pana la 100.000 de tone de nuca anual. Astfel, nuca ar cam trebui sa se vanda de la sine.

Dupa ce am decis ca vrem sa ne facem o mini livadă de nuci, cateva saptamani bune, nu am făcut altceva decat sa ne interesam ce nuci sa cumparam. Am vorbit cu cei care si-au infiintat livezi de nuci, si am citit ore în şir pe internet despre soiuri de nucă. Soiul Lara ne-a atras atenţia datorită intrarii rapide pe rod - adica dupa 4-5 ani - si datorita potenţialului de producţie ridicat, de aproximativ 45 kg/pom. Avand in vedere ca am avut posibilitatea sa cumparam doar un număr mic de pomi, am zis ca macar astia sa aiba o productie cat mai mare! Soiul Milotai este tot un soi productiv - de fapt este cel mai productiv soi de nuca ungureasca. Intra pe rod cam dupa 5-6 ani, si la maturitate poate da aproximativ 30 kg/pom.

Pentru Lara, trebuie cumparat si un polenizator (3-5% din numarul pomilor plantati), iar noi am optat pentru Franquette. Milotai nu necesita polenizator, fiindca fecundarea are loc cu polenul propriu. Ca si cost, pentru Lara am platit 15 euro/puiet, iar Milotai a costat 8 euro/puiet.

Cu puietii Lara am avut ceva emoţii pentru ca fiind un soi adaptat la clima mai caldă din Franţa, nu reactioneaza bine la îngheţurile de primăvară. Un îngheţ tarziu poate sa ducă la o pierdere de 40-50% din productia de nuca din acel an, sau sa intarzie cresterea normala a pomului. De fapt, in primii trei ani dupa plantare, noi am avut probleme cu nucii Lara. La unii pomi le-au îngheţat aproape 30% din noile crengute si din cauza asta, in primii ani, au crescut mai incet decat ar fi fost normal. Cu soiul Milotai, nu am avut probleme de acest gen. Milotai intra in vegetatie treptat, pe o perioada mai lungă, si astfel este foarte rar afectat de ger, sau ingheturi tarzii.

Pentru pregătirea terenului, am săpat toata grădina, iar terenul din sat l-am arat. Apoi am sapat gropi pentru plantare, pe modelul de 6x8 m. Gropile au fost de 60x60 cm, si adanci de cam 70 cm. Am pus amestec de mranita si compost in 2/3 din adancimea gropii. Mranita este un amestec de pamant obtinut prin descompunerea timp de 2, 3 ani a gunoiului de grajd. Este un pamant foarte bogat in substante nutritive. Totusi nu se foloseste de unul singur pentru ca poate arde radacinile plantelor. Se foloseste doar in amestec cu compost rezultat din descompunerea frunzelor, ierbii tunse, buruieni, gunoi de pasera, cenusa de lemn, etc. După punerea mranitei si compostului in gropi am plantat pomii cu punctul de altoire la nivelul solului sau putin deasupra.

În final am acoperit cu pămînt radacinile si am udat bine. Nuci Lara s-au prins toti, iar in ceea ce priveste nucii Milotai s-au prins 36 din 40. Ceilalti patru i-am inlocuit in toamna anului 2009.